Aparent titlul este aberant. Care crime, că nu vine nimeni
să tragă în oameni, nu supune nimeni lumea la tortură? Oare?! Pai din moment ce
populația unei zone este obișnuită de sute de ani să trăiască în anumite
condiții de mediu, cu un calendar cvasistabil al derulării anotimpurilor, iar
într-o perioadă scurtă schimbi toate aceste date, nelăsând populației
momentului nici o șansă spre readaptare, supunând organismul uman stresului
acestor modificări, reducând astfel media de viață, cum aș putea interpeta ceea
ce se întâmplă?
Limita minimă pentru o suprafață a zonelor forestiere este
undeva la 30 la sută. Adică la o sută de metri pătrați , 30 trebuie neapărat să
fie împăduriți. Altfel este dezastru ecologic, conform tuturor studiilor în
materie. Să luăm spre exemplu România.
În anul 1800, suprafața României era acoperită de păduri în
proporție de 40 la sută. Astăzi acest procent este sub pragul critic, undeva la
25 la sută. În condițiile în care a crescut de câteva mii de ori gradul de
emisii poluante, s-a redus producția agricolă internă, nu s-a construit
semnificativ infrastructură rutieră sau feroviară. Spun asta pentru că defrișările au justificare, în mod normal, în nevoia construcției de infrastructură,
locuințe, sau nevoia de creștere a suprafețelor agricole. De abia la urmă, și
într-un procent redus, ponderea în defrișări ar trebui să însemne comerțul.
Analizând motivele defrișărilor masive din Românie, putem
constata cu ochiul liber faptul că în ultimii 26 de ani, perioada cu
defrișările cele mai mari de la 1800 încoace, că dacă în anul 1989, România era
acoperită de păduri în proporție de 32-36 la sută ( procent admisibil în
materie de echilibru ecosistemic) astăzi procentul real este situat undeva la
20-25 la sută. Ceea ce înseamnă că în perioada 1989-2016 s-au tăiat peste 15 la
sută din copacii României. De ce spun peste 15 la sută? Pentru că trebuie ținut
cont că pe vremea comuniștilor au existat programe ample de împăduriri , gradul
de împădurire al României fiind proiectat a ajunge undeva la 38 la sută. 1989 a
dat însă planurile comuniștilor peste cap și în acest domeniu.
În România anilor de după 1989 nu a mai existat nici un
program semnificativ de împăduriri suprafețele replantate fiind
nesemnificative comparativ cu defrișările.
S-ar putea spune că aceste defrișări au respectat
scopurile
pentru care ele ar trebui făcute: infrastructură, agricultură, construcții și
comerț, repet comerțul cu lemn într-un echilibru firesc ar trebui să reprezinte
cam maxim 1 la sută din totalul defrișărilor- deoarece și lemnul rezultat din
defrișările justificate se comercializează! Păi haideți să analizăm!
Infrastructura- nu justifică sub nici o formă defrișările de
după 1989, deoarece în România nu s-a mai construit nimic semnificativ în
materie de drumuri noi, rețeaua noastră rutieră fiind cea mai redusă din
Europa, și una dintre cele mai reduse din lume. Nu credeți?! Puneți un navi pe
bordul mașinii și mergeți prin România! Veți vedea rețeaua de drumuri cu o
anumită culoare. Cum treceți granița la unguri , cehi, polonezi, slovaci sau
nemți, veți vedea un număr incomparabil mai mare de drumuri pe navi-ul vostru!
La fel și cu drumurile feroviare. Dacă vă uitați cam în ce
zone s-au făcut autostrăzi, veți constata că în acele zone nu era nevoie de
defrișări, fiindcă nici o bucată de autostradă nu trece prin păduri sau foste
păduri! Deci primul motiv al defrișărilor CADE!
O altă justificare a defrișărilor o constituie agricultura,
în sensul nevoii de creștere a suprafețelor agricole. Este de fapt justificarea
cu ponderea cea mai mare în materie de defrișări. Păi producția agricolă a
României a scăzut după 1989, în ciuda raportărilor umflate din timpul lui
Ceaușescu. Din exportator de produse agricole și agroalimentare , România a
devenit un importator masiv. Șeptelul de animale s-a redus cu aproape 50 la
sută, rețeaua de irigații aproape cu sută la sută, suprafețele cultivate cu 60
la sută. Este foarte clar că pe fondul acestor cifre nu se justifica o creștere
a suprafețelor agricole, deci nu se justificau defrișările nici pe acest motiv.
Dezvoltarea imobiliară ar fi oarecum justificarea unor
defrișări, dar dacă privim spre zonele în care s-a construit, vom observa că
majoritatea covârșitoare a construcțiilor de după 1989 s-a făcut pe seama
REDUCERII SUPRAFEȚELOR AGRICOLE, deci nu pe seama suprafețelor împădurite!
Care de fapt este motivul pentru care suprafața împădurită
a țării a scăzut masiv după 89, punând astfel condițiile de viață de pe
teritoriul României în pericol? Răspunsul este clar: EXPLOATAREA SĂLBATICĂ a
aurului verde românesc.
Date generale
Cuvântul pădure provine din cuvântul latinesc “ palus-udis”ceea ce înseamnă teren
acoperit cu arbori. Din cele mai vechi timpuri se ştie că pădurea a fost mijloc
de adăpost, de refugiu atât pentru animale cât şi pentru oameni. Pădurea era
sursa de energie a strămoșilor, era materia prima pentru arme si locuințe, era
locul unde își găseau vânatul și era cetatea de nepătruns în care se ascundeau
ei înșiși, când se simțeau amenințați. Acest lucru este dovedit şi de columna lui
Traian, de la Roma, unde se vede cum luptau dacii în codrii sau în apropierea
lor. Pădurile cuprind formații vegetale extrem de complexe și de diverse,
așezate în mai multe straturi, ca și fauna și flora pe care o găzduiesc.
Pădurea e o bogăție naturală, al cărei rol în economia națională și ale cărei
multiple funcții în menținerea echilibrului ecologic sunt greu de evaluat.
Secole la rând, pădurea a fost (şi mai continuă să fie) privită doar ca o sursă
de materii prime. Este însă o viziune anacronică. Filosofia și conceptele
referitoare la păduri trebuie actualizate. Pădurea este în primul rând garanția
previzibilității atmosferice și ecosistemice, înseamnă protecția împotriva
invaziei de tehnologie poluantă, înseamnă turism, înseamnă sistem de autoreglare
ecologică , înseamnă VIAȚA. În lumina acestui concept, este clar că orice
dezechilibru produs prin defrișări este un atentat la VIAȚA comunităților, este
de fapt crimă
împotriva umanității, săvârșită din culpă.
În prezent, cele mai mari păduri ale lumii sunt în grav
pericol. Jumătate din suprafața originală de pădure a fost distrusă şi
lucrurile sunt pe cale să se înrăutățească, dacă rata actuală de despădurire nu
este încetinită. Acest lucru ar fi catastrofic nu numai din pricina faptului că
multe specii de animale îşi au habitatul în pădure , ci şi deoarece pădurile
joacă un rol important în reglarea climei planetei.Ca urmarea a defrișărilor
masive criza ecologică se acutizează tot mai vertiginos:
• s-au intensificat procesele de erodare a solurilor;
• sunt tot mai frecvente secetele;
• s-au intensificat alunecările de terenuri, ce produc grave pierderi materiale economiei naționale;
• a degenerat starea masivelor forestiere;
• a sărăcit flora şi fauna, s-a creat pericolul dispariţiei unor specii de animale şi plante.
Nici un alt ecosistem terestru, nu asigură un echilibru mai complex şi o mai mare stabilitate, decat pădurea. Spațiile verzi, indiferent de apartenență şi destinație, servesc la îmbunătăţirea calităţii mediului, menţinerea echilibrului ecologic.
• s-au intensificat procesele de erodare a solurilor;
• sunt tot mai frecvente secetele;
• s-au intensificat alunecările de terenuri, ce produc grave pierderi materiale economiei naționale;
• a degenerat starea masivelor forestiere;
• a sărăcit flora şi fauna, s-a creat pericolul dispariţiei unor specii de animale şi plante.
Nici un alt ecosistem terestru, nu asigură un echilibru mai complex şi o mai mare stabilitate, decat pădurea. Spațiile verzi, indiferent de apartenență şi destinație, servesc la îmbunătăţirea calităţii mediului, menţinerea echilibrului ecologic.
Influența
geomorfologică: (rolul pădurilor asupra formării şi modelării scoarţei
terestre)- pe lângă rolul pe care pădurile l-au jucat în acumularea marilor
depozite de cărbuni din subsol, ele au întârziat producerea eroziunilor şi a
alunecărilor de teren în părţile ridicate ale reliefului, favorizând în acelaşi
timp depunerile în depresiuni. De asemenea, prezenţa pădurilor a împiedicat
acţiunea destructivă a vânturilor.
Influienta
climatică: ( rolul pădurilor asupra climei) în acest sens, s-a constatat că
pădurile: îndulcesc extremele de temperatură din timpul iernii şi al verii,
exercitând o influenţă similară cu cea a oceanelor; sporesc umiditatea absolută
şi relativă a aerului, putând să acţioneze favorabil asupra precipitaţiilor;
reduc viteza vântului; înlesnesc depunerea zăpezii; -împiedică evaporarea apei
din sol şi transpiraţia excesivă a plantelor.
Influența pădurilor
asupra solului - această influenţă se manifestă prin: contribuţia
arborilor, datorită sistemului radicelar, la dezagregarea rocilor şi sporirea
profunzimii solului, precum şi la întreținerea umidității, afânării şi bunei
structurări a acestuia; îmbogăţirea solului în elemente asimilabile, datorită
litierei bogate, în descompunere; consolidarea terenurilor expuse alunecărilor
de teren şi spălărilor de suprafaţă, ca şi împiedicarea formării avalanşelor;
fixarea şi punerea în valoare a dunelor de nisip.
Rolul hidrologic
(influenţa pădurilor asupra regimului apelor) - acest rol se realizează prin:
absorbţia apelor de suprafaţă şi regularizarea debitelor lichide, care devin
mai constante şi mai ridicate,împiedicându-se astfel producerea inundaţiilor
drenarea biologică la care contribuie toate etajele de vegetaţie din pădure,
fapt datorat transpiraţiei puternice a masei foliare.
Functia hidrologica a padurii:
• Suprafeţele mari de pădure din zona forestieră, prin alcătuirea structurală şi prin procesele fiziologice ale componenţilor ei, influenţează puternic procesele hidrologice şi deci circuitul apei în natură.
• Vegetaţia forestieră participă la acest proces prin următoarele: frânează scurgerile de suprafaţă; înlesneşte infiltraţia şi percolarea profundă a apei din precipitaţii; alimentarea izvoarelor; asigurarea permanenţei şi regimului moderat al debitelor apelor curgătoare;
• Intervenţia brutală în structura echilibrată a ecosistemului forestier prin tăierea rasă a pădurii, duce la creşterea scurgerii totale cu 40 % în primii ani de după tăierea pădurii
• Tăierile rase pe suprafeţe mari au dezavantajul de a favoriza eroziunea pe terenurile în pantă, de a deregla ciclul bioelementelor, de a tulbura brusc bioclima din apropierea solului şi alte consecinţe rezultând din modul exploatării, scoaterii lemnului, folosirii maşinilor, etc.
• Suprafeţele mari de pădure din zona forestieră, prin alcătuirea structurală şi prin procesele fiziologice ale componenţilor ei, influenţează puternic procesele hidrologice şi deci circuitul apei în natură.
• Vegetaţia forestieră participă la acest proces prin următoarele: frânează scurgerile de suprafaţă; înlesneşte infiltraţia şi percolarea profundă a apei din precipitaţii; alimentarea izvoarelor; asigurarea permanenţei şi regimului moderat al debitelor apelor curgătoare;
• Intervenţia brutală în structura echilibrată a ecosistemului forestier prin tăierea rasă a pădurii, duce la creşterea scurgerii totale cu 40 % în primii ani de după tăierea pădurii
• Tăierile rase pe suprafeţe mari au dezavantajul de a favoriza eroziunea pe terenurile în pantă, de a deregla ciclul bioelementelor, de a tulbura brusc bioclima din apropierea solului şi alte consecinţe rezultând din modul exploatării, scoaterii lemnului, folosirii maşinilor, etc.
Influenta pădurilor
asupra culturilor agricole - rolul menționat apare în contextul
modificarilor climatului și solului unei regiuni datorate pădurii, care
contribuie la ameliorarea conditiilor de vegetatie ale pășunilor, fânețelor și
culturilor agricole învecinate. Astfel, perdelele forestiere de protecție, așezate perpendicular pe direcția vântului, reduc simtitor viteza acestuia. În
consecinta, câmpurile agricole protejate de perdele dau recolte de cereale
în medie cu 25-30 % mai mari în anii obișnuiți; în anii secetoși, sporul de recolta ajunge pâna la 300 % față de câmpul fara perdele. Acest efect se
datorește faptului că perdelele reduc evaporația și, în timpul iernii,
contribuie la răspândirea mai uniformă a zăpezii pe teren, care nu mai e dusă
de vânt ci reținută pe câmp
Influența pădurilor asupra sănătații oamenilor – aceasta influență se manifesta atât prin mediul care le este propriu, cât si prin resursele oferite. Astfel:
• padurea purifica atmosfera; fixează carbonul vătămător animalelor si omului si reda oxigenul trebuitor respiratiei lor;
• conditiile igienice ale masivelor mari împadurite sunt mult mai favorabile decât acelea ale oraselor, mai cu seama centrelor industriale. Aerul de pădure este mai curat, mai sănătos, deoarece fumul și praful lipsesc, gaze vătămătoare nu se găsesc iar agenții patogeni sunt relativ puțin reprezentați
• în pădurile de rășinoase, se adaugă și îmbogățirea aerului în ozon, provocată de rășina arborilor. Aerul din aceste paduri este cel mai potrivit si cel mai bun în cazul bolilor urmate de o perioada de lunga convalescentă. • frunzișul des al pădurii acționează ca un ecran protector și atenuează zgomotul (reduce poluarea fonică), asigurând un echilibru al organismului uman cu mediul înconjutator;
• padurea contine numeroase resurse cu caracter sanogen: plante medicinale, fructe de padure, ciuperci comestibile, nectar si polen al florilor etc. După Zitti et al. pădurile, luminișurile, văile, tăieturile și plantațiile adăpostesc circa 60 % din totalul plantelor medicinale existente în tara noastră. Si, deoarece farmacopeea naturală este în continua expansiune, se se poate ușor înțelege importanta tezaurului vegetal medicamentos aflat în fondul nostru forestier.
Influența pădurilor asupra sănătații oamenilor – aceasta influență se manifesta atât prin mediul care le este propriu, cât si prin resursele oferite. Astfel:
• padurea purifica atmosfera; fixează carbonul vătămător animalelor si omului si reda oxigenul trebuitor respiratiei lor;
• conditiile igienice ale masivelor mari împadurite sunt mult mai favorabile decât acelea ale oraselor, mai cu seama centrelor industriale. Aerul de pădure este mai curat, mai sănătos, deoarece fumul și praful lipsesc, gaze vătămătoare nu se găsesc iar agenții patogeni sunt relativ puțin reprezentați
• în pădurile de rășinoase, se adaugă și îmbogățirea aerului în ozon, provocată de rășina arborilor. Aerul din aceste paduri este cel mai potrivit si cel mai bun în cazul bolilor urmate de o perioada de lunga convalescentă. • frunzișul des al pădurii acționează ca un ecran protector și atenuează zgomotul (reduce poluarea fonică), asigurând un echilibru al organismului uman cu mediul înconjutator;
• padurea contine numeroase resurse cu caracter sanogen: plante medicinale, fructe de padure, ciuperci comestibile, nectar si polen al florilor etc. După Zitti et al. pădurile, luminișurile, văile, tăieturile și plantațiile adăpostesc circa 60 % din totalul plantelor medicinale existente în tara noastră. Si, deoarece farmacopeea naturală este în continua expansiune, se se poate ușor înțelege importanta tezaurului vegetal medicamentos aflat în fondul nostru forestier.
Deşi pădurea are un
rol foarte important în menţinerea echilibrului ecologic, oamenii defrișează în
mod constat pădurile. Tăierile legale nu afectează aşa mult pădurile, deoarece
acestea respectă regulile silvice: sunt tăiați doar copacii bătrâni, bolnavi,
se fac tăieri pentru a face loc altor copaci să crească. Din păcate defrișările
ilegale sunt cele care afectează pădurea.
Noul Cod Silvic însă, sau mai exact legislația de după 1989
legalizează ilegalitățile, la care se mai adaugă și tăierile out of law.
Conform specialiştilor în domeniu, defrişările în România au
determinat creșterea vitezei apelor care au provocat inundaţiile din anul 2010.
Academicianului Victor Giurgiu sustine ca inundațiile din România sunt strâns
legate de tăierile necontrolate de pădure. Potrivit analizei "Defrișările
– Factor de risc la inundații", realizata de Dinu Gabriela, de la
Universitatea Valahia din Târgoviște, rezultă că în pădurea bătrână de fag
scurgerile de suprafață sunt de 32 de ori mai reduse decât pe un teren fără vegetație,
în timp ce pe o fâneață, reducerea scurgerii este de 19 ori mai mică, iar pe o
pășune, numai de șapte ori. Cercetările efectuate în Japonia pe o perioada de
aproape 20 de ani asupra a cinci bazine cu suprafețe variind între 2,48 ha si
645,4 ha, care au fost despădurite, au arătat ca îndepărtarea pădurii a mărit
scurgerea directă cu 28% pana la 58%, iar debitul de vârf a crescut cu 69% până
la 114%.
Toate aceste date, duc la concluzia clară că defrișările
necontrolate și fără a avea la bază NICI UN STUDIU DE IMPACT sunt probe certe
într-un eventual proces penal împotriva autorităților de după 1989. Alianța Civică Revoluția Curată strânge
argumente pentru a formula o asemenea plângere penală, astfel încât prin
aceasta să stopeze exploatarea masivă a pădurilor din România. Alianța crede că
este improprie expresia defrișări ilegale, și că problema este pur și simplu
defrișarea. Legislația României în materie este în prezent flască și doar
formală, ea nu rezolvă problema plămânului verde național. Este absolut
necesară o legislație prin care cel puțin 10 ani să se interzică exportul de
masă lemnoasă neprelucrată superior (ceea ce ar duce la creșterea locurilor de
muncă în industria mobilei și dezvoltare pe orizontală- fitinguri, chimică,
etc), iar lemnul exploatat conform normelor silvice ( copacii bătrâni, etc) să
fie folosit ca și combustibil. Se știe că multe locuințe din România sunt încălzite cu lemne, iar un program de introducere a centralelor pe peleți ar fi
ideal. Peleții înseamnă exploatarea rezidurilor din fabricile de mobilă sau de
prelucrare a lemnului.
Alex Oprea
(Va urma)
La aceste cifre ametitoare trebuie adaugate si celelalte Rezervele
minerale ale Romaniei : aurul, argintul, cuprul, carbunele, petrolul,
gazele etc... Acestea sunt evaluate si ele la un total de alte cateva
mii de miliarde de euro. Pentru cei carora li se pare greu de crezut ca
valoarea resurselor minerale ale Romaniei ajunge la aceste cifre
fabuloase ii rugam sa consulte Enciclopedia Resurselor Minerale din
România, carte apărută recent sub patronajul AGIR şi al Societăţii
Inginerilor de Petrol şi Gaze, care prezintă la pagina 28 aceste date
uluitoare despre rezervele actuale ale subsolului ţării noastre.