Scandalul Volkswagen cu privire la emisiile de noxe şi strategiile
constructorilor de a „evita” respectarea standardelor de poluare impuse
de normele tot mai stricte poate reprezenta rampa de lansare de care
aveau nevoie maşinile electrice atât în Europa, cât şi în Statele Unite.
Şi odată cu acestea, se va anunţa moartea motoarelor diesel pe care
francezii deja au în plan să le interzică, pentru început în Paris şi
ulterior în întreaga ţară. Cât de toxic este un motor diesel sau benzină
poate fi văzut de orice om care a mers 10 metri printr-o parcare
subterană sau acoperită neaerisită, unde vara uşor se ajunge la peste 50
de grade Celsius, iar aerul este de nerespirat.
t preţ pentru maşini, iar introducerea
unor standarde tot mai ridicate de poluare creşte preţul, odată cu
echipamentele necesare acestora. Întâi a fost discuţia pe piaţa
camioanelor, care a trecut încă de anul trecut la normele Euro 6, iar
constructorii au fost obligaţi să regândească întreg proiectul pentru
ca acestea să poată respecta noile standarde. Acum sunt autoturismele
care au trecut la Euro 6 şi odată cu noul standard au intervenit
creşteri ale preţurilor. Însă motoarele termice nu sunt cele mai
eficiente, motiv pentru care menţinerea consumului la un nivel redus
reprezintă o adevărată provocare pe măsură ce normele de siguranţă cresc
greutatea vehiculelor, în timp ce arderea noxelor de asemenea consumă
mai mult carburant.
Cum se pot rezolva problemele? Prin eliminarea motoarelor termice,
indiferent că este vorba de diesel, benzină, biodiesel, gaz natural
comprimat sau chiar hibride. Volkswagen a lansat de curând modelul e-up!
cu un preţ de 26.000 de euro cu TVA, care prin programul pentru maşini
electrice şi Rabla va costa sub 20.000 de euro, iar acesta nu va polua
deloc aerul. Renault a venit cu ZOE, care pleacă de la 20.000 de euro cu
TVA la care se adaugă plata lunară a unei chirii care pleacă de la 79
de euro, Tesla oferă cu Model S alternativă la marile limuzine premium
tot cu un motor electric cu o autonomie de peste 400 km, suficientă
pentru aproape orice traseu. Audi a prezentat săptămâna trecută
conceptul unui SUV electric cu o autonomie de 500 km, iar Volkswagen a
lansat în România anul acesta varianta electrică a lui Golf şi hibridele
pe baza Golf şi Passat. Acest scandal poate fi rampa de lansare a
maşinilor electrice pe care toată industria auto o aştepta.
Maşinile electrice dispun de motoare mult mai simple, nu au cutie de
viteze complicată, nu au atât de multe filtre, iar reviziile se pot
realiza chiar şi online, direct de către producător. Acest scandal
trebuie să convingă atât Guvernul României cât şi celelalte executive
din lume să susţină şi mai mult maşinile electrice nu numai prin
subvenţii pentru achiziţii, cât şi prin infrastructură de alimentare a
acestora. La fel cum s-a întâmplat cu televizoarele cu tub catodic,
„tradiţionale” pe care LCD-urile le-au înlocuit în timp, la fel trebuie
să se întâmple şi cu maşinile electrice.
Tot săptămâna trecută Orange România, cea mai mare companie de telefonie
mobilă de pe piaţa locală a achiziţionat patru maşini electrice Renault
ZOE, semn că şi marile corporaţii pot fi convinse să nu mai polueze
aerul. Grupul Romstal a investit în staţii de alimentare, iar acţionarul
de la Taverna Sârbului a investit personal bani în staţii de încărcare
după ce a cumpărat un Tesla Model S. Cel puţin unul sau doi români
cumpără în fiecare lună o limuzină Model S tocmai pentru a nu mai polua,
iar acest lucru trebuie să accelereze. De ce să plăteşti revizii
costisitoare pentru un motor diesel când poţi scăpa doar cu un update de
soft prin internet? De ce să poluezi şi să fii parţial vinovat pentru
boli pulmonare sau chiar cancer? Toate problemele legate de bujii,
cilindri, curea de distribuţie, filtru de aer, filtru de ulei, ulei
motor etc, toate acestea dispar la achiziţia unui automobil electric.
De mai bine de un secol industria auto a fost dominată aproape integral
de motorul cu combustie internă, propulsorul care pentru a pune în
mişcare automobilul „ardea” benzină sau aprindea prin compresie
motorina.
Puţini ştiu că la începutul automobilului, multe vehicule erau
electrice, sau chiar hibride, iar printre hibridele şi maşinile
electrice de la începutul secolului XX se numără inclusiv invenţii ale
lui Ferdinand Porsche. Însă cursa pentru rezervele de petrol ale marilor
companii a îndreptat industria către combusbilii fosili, alegere care a
stat şi la baza lui Ford T, primul automobil produs în serie din lume,
cel care a lansat moda motorului pe benzină şi a volanului pe partea
stângă în lume.
La 100 de ani de atunci, autoturismele şi mijloacele de transport
contribuie la aproape jumătate din emisiile de monoxid de carbon şi
oxizi de azot şi aproape un sfert din emisiile de hidrocarburi în
atmosferă, iar standardele de poluare tot mai stricte, sunt tot mai greu
de respectat pe măsură ce pentru a reduce emisiile de noxe, consumul de
carburant creşte, în timp ce toată lumea este cu ochii fix pe consum şi
pe emisiile de dioxid de carbon, nu pe cele de noxe precum monoxidul de
carbon sau oxizii de azot.
Potrivit datelor centralizate de ProMotor (Euro 6 vs Euro 5 vs Euro 4 vs... Cât de mult poluează, de fapt, maşinile noastre?) emisiile
de noxe ale maşinilor diesel Euro 6 sau echivalentul lor american,
măsurate în lumea reală, nu în laborator, sunt, în medie, de şapte ori
mai mari decât cele declarate, anulând practic normele Euro 4, 5 şi 6.
Cercetătorii au descoperit şi faptul că anumite maşini reuşesc să fie
chiar mai bune decât normele Euro 6 (nu au dat nume), în timp ce
majoritatea se îndepărtează chiar şi de normele Euro 5 sau Euro 4, cu
mai multe ordine de magnitudine. în context, este greu de pus deocamdată
un diagnostic complet al motivelor care i-ar fi făcut pe cei de la
Volkswagen să creeze un software care să dezactiveze, pur şi simplu,
sistemele de curăţare a gazelor de evacuare atunci când maşina se
deplasa în mod normal, însă pentru a înţelege un pic magnitudinea
presupusei înşelăciuni trebuie să amintim un lucru: inspectorii
guvernului american au descoperit că normele privitoare la noxe erau
depăşite de 40 de ori! Deci nu de şapte ori, aşa cum face industria, ci
de patruzeci!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu