Dacă până acum falimentul oricărei bănci se făcea pe banii întregii populații, de curând acest sistem a fost modificat. Astfel pentru
creditele neperformante, administrarea proastă sau frauduloasă a băncii nu vor
mai plăti toți românii prin acoperirea pierderilor de la bugetul public ci
răspunderea va reveni strict depunătorilor. Adică celor ce au relații cu banca
respectivă. Măsura pare a fi una firească, fiindcă nimeni nu este obligat să
suporte falimentele survenite de entități ce nu au nici o legătură cu
populația. Un faliment se suportă de către cei implicați, strict.
Camera
Deputaților a adoptat legea privind redresarea și rezoluția instituțiilor de
credit și firmelor de investiții, care transpune integral Directiva 59 din 2014
(Bank Recovery and Resolution Directive – BRRD) și care prevede confiscarea
depozitelor negarantate (bail-in-ul) pentru salvarea băncilor cu probleme.
Urmând să fie transmisă Preşedinţiei spre promulgare,
această lege a fost modificată cu o serie de amendamente venite din partea
Băncii Naţionale a României (BNR). Unul dintre amendamentele care au fost
modificate în totalitate vizează răspunderea civilă a conducerii BNR, în
anumite cazuri:
”Acţionarii băncilor sunt oarecum legaţi de mâini şi de
picioare, însă trebuie salvat sistemul bancar, nu interesul acţionarilor. Dacă
vor fi deschise procese în instanţă legate de procedura de salvare a băncii,
programul merge mai departe. Ideea modificării acestui articol este că BNR nu
acţionează şi nu trebuie să acţioneze în favoarea acţionarilor, ci pentru ca
sistemul bancar să nu fie afectat. Amendamentul a fost făcut pentru situaţia în
care, dacă acţionarii înregistrează pierderi, să nu se îndrepte împotriva BNR.
Scopul este ca activele toxice să fie separate de cele bune. Aşa ni s-a
explicat de către BNR”, a spus fostul ministru de finanţe Gheorghe Ialomiţianu.
Legea ar fi trebuit adoptată pana la finalul anului trecut, motiv pentru
care România și alte cinci țări europene (Polonia, Cehia, Olanda, Suedia și
Luxemburg) au fost reclamate luna trecută la Curtea de Justiție a Uniunii
Europene de către Comisia Europeană, cu amenințarea de a plăti o amendă pentru
fiecare zi de întârziere în adoptarea legii.
Avocatul Gheorghe Piperea a comentat
modificările aduse Legii bail-in-ului.
„Pe lângă faptul că cei din conducerea BNR se asigură că nu vor păţi nimic,
Banca Națională dă de înțeles că se așteaptă la situații foarte grave, de
falimente bancare şi bail-in, iar amendamentul nu se referă la acţionari,
ci la deponenți, aceștia fiind singurii care vor pierde. Probabil că BNR s-a
gândit că aceşti deponenţi cu bani se vor coaliza şi vor acționa în judecată
Banca Centrală. Pentru prevenirea unei situaţii de acest gen, s-a apărat”,
a precizat Piperea. – activenews.ro
Dar ce înseamnă acest
“bail in”?
In linii mari, bogăția va fi transferata de la depunătorii de bani in banci in patrimoniul băncii propriu zise în scopul de a deveni solventa. Ceea ce înseamnă ca deponenții ar putea pierde toate
economiile în câteva secunde dacă băncile mari din UE devin insolvabile,
iar cu bani acestor deponenți se vor plăti mecanismele de furat care au făcut
ca aceste bănci sa devina insolvabile… pentru ca de la contribuabili nu se mai
pot lua.
Nici o banca, nu va mai fi sigura în UE, , si nici o
depunere de bani nu va mai fi sigur ca va mai putea fi rambursata. Unele tari
au tărăgănat luarea deciziei, dar acum este un ultimatum care trebuie respectat
de toate tarile UE…
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu